Premiul Ion Raţiu pentru Democraţie

Premiul Ion Raţiu pentru Democraţie exprimă ataşamentul profund faţă de democraţie al lui Ion Raţiu, materializat mai ales în contribuţia adusă în calitate de politician român, dar şi prin interesul manifestat în direcţia schimbărilor democratice din întreaga lume.


Premiul este oferit anual, cu susținerea Rațiu Family Charitable Foundation, și constă într-o bursă de o lună la Woodrow Wilson Center, oferind laureatului resursele instituționale de a se întâlni cu reprezentanți ai mediilor academice, politice și neguvernamentale din Washington.


Fie că se află în exil datorită unor regimuri represive sau sunt activi în democrații emergente, laureații acestui premiu au la Washington o experiență similară celei avute de tânărul Ion Rațiu, în anii 1970-1980, ca activist pentru democrație.
 
Prelegerea susținută de fiecare dintre laureați face cunoscute cercetătorilor, activiştilor şi factorilor de decizie experienţele persoanelor care luptă pentru democraţie în aceste zone. Laureații Premiului Ion Rațiu pentru Democrație se adresează anual, online, unei audiențe internaționale prin World Youth Democracy Forum.

În plus, beneficiarii premiului Ion Rațiu pentru Democrație vor avea timp să experimenteze politica de la Washington, să interacționeze cu comunitățile academice și mass-media, dar și își găsească timp pentru reflecție și scris despre activismul democratic, timp care adesea nu îl pot găsi în țara lor de origine. În acest sens, Premiul Ion Rațiu pentru Democrație va încerca să reproducă experiența care i-a schimbat viața lui Ion Rațiu, ca tânăr activist pentru democrație, în Washington-ul aniilor 70-80’.


 

Laureați

2019
Suraya Pakzad

Suraya Pakzad este director executiv al organizației Voice of Women și activită pentru drepturile femeilor. Laureată a mai multor premii, printre care International Women of Courage Award (2008), inclusă de revista Time între cele mai influente 100 de persoane în anul 2009, Suraya Pakzad este recunoscută la nivel mondial pentru lupta sa pentru drepturile femeilor, precum și pentru efortul de a proteja femeile și fetele afgane de orice formă de violență și abuz care le pune în pericol.

A condus o școală de fete ascunsă în Kabul în timpul guvernării talibane, care a devenit în timp organizația Voice of Women. Conduce cinci case de refugiu în vestul Afganistanului, oferind adăpost și servicii juridice pentru peste 1000 de femei și fete care au fost supuse la diferite forme de violență. De asemenea, promovează și susține egalitatea de gen în 29 din cele 34 de provincii ale Afganistanului.

Legând formele dramatice de violență asupra femeilor de sărăcie și război, Suraya cere comunității internaționale să facă intervenții adecvate, centrate pe securitate economică și susținere internațională pentru încetarea conflictului din Afganistan. Până în prezent, au fost date doua edicte religioase care cereau asasinarea ei, Suraya trăiește sub amenințare zilnică, în Herat.
 

2018
Camelia Bogdan

Camelia Bogdan este judecător în cadrul Curții de Apel București și este specializată în domeniul infracțiunilor economice și al recuperării prejudiciului.

A participat, în calitate de expert al Comisiei Europene, începând cu anul 2009, la peste 40 de conferințe internaționale sau activități de formare continuă a magistraților la invitația/ recomandarea unor organisme internaționale cu atribuții pe componenta de recuperare a produsului infracțiunii: Banca Mondială, Comisia Europeană, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiul pentru Armonizarea Pieței Interne.

Este cercetător asociat al Centrului Regional Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale (CEREFREA Villa Noël) de la Universitatea din București reprezentând în Consiliul științific al CEREFREA Villa Noël, cercetătorii asociați. Activitatea sa de cercetare științifică cuprinde două monografii, o teză de doctorat, peste 100 lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate, ghiduri în materia combaterii spălării banilor și derularea investigațiilor financiare pentru recuperarea produsului activităților de crimă organizată cu caracter transnațional precum şi comunicări prezentate la multiple simpozioane ştiinţifice. În 2009, Camelia Bogdan a obținut titlul de doctor în drept al Universității București pentru teza intitulată «Incriminarea, prevenirea şi combaterea spălării banilor provenind din activităţi de crimă organizată, potrivit reglementărilor interne şi internaţionale», în prezent, fiind doctorand internațional în regim de cotutelă al Universității din București și Universității din Strasbourg cu o teză de doctorat intitulată  «Recuperarea produsului infracțiunii în procesul penal francez și în procesul penal român». Camelia Bogdan a absolvit și cursurile Colegiului European de Investigații Financiare, în anul 2014, primind în anul 2016 diploma acordată de Universitatea din Strasbourg pentru susținerea memoriului « Les investigations judiciaires pendant la phase de jugement».

În perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018, a participat la stagii de pregătire în calitate de cercetător invitat al Institutului de Studii Juridice Avansate din Londra și al Institutului Elvețian de Drept comparat din Lausanne, în prezent fiind Fulbright visiting fellow în cadrul Universității din Florida, Center for International Financial Crimes, cu tema Fostering Efficacy In The Asset Recovery Of Proceeds Of Transnational Corruption.

Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură de două ori. Prima dată, în 8 februarie 2017, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pe motiv că s-ar fi aflat în incompatibilitate|conflict de interese. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători al Curţii Supreme a admis recursul pe 13 decembrie 2017 stabilind ca judecătoarea să fie sancţionată disciplinar prin mutarea, pe o perioadă de 6 luni, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018. A fost exclusă pentru a doua oară din magistratură în aprilie 2018 pe motiv că magistratul ar fi încălcat principiul repartizării aleatorii a dosarelor. Recursul este pe rol la Curtea Supremă.

 

Născut în 1957, Ai Weiwei este artist. În prezent locuiește și lucrează în Beijing. Ca activist atrage atenția asupra încălcării drepturilor omului, ca artist extinde definiția artei pentru a include noi forme de angajare socială.
De la spargerea unei vaze antice la recitarea numelor copiilor morți datorită neglijenței guvernamentale, acțiunile dramatice ale lui Ai Weiwei subliniază distanța dintre realitate și ideal în societatea chineză. Este unul dintre primii artiști contemporani care folosește social media -în special Twitter și Instagram- ca unele dintre mediile sale principale. Unele dintre cele mai recente lucrări ale sale sunt acțiuni simple de conștientizare ale crizei umanitare. La o scară tot mai mare, eforturile umanitare ale lui Ai Weiwei se îndreaptă spre cei care trăiesc în sărăcie și opresiune, lipsiți în alte condiții de o voce.

Propria experiență a încarcerării, interogatoriului și supravegherii se află la baza interesului de a portretiza dizidenți din întreaga lume. În 2014, când îi era interzis să părăsească China, a creat Trace, o instalație ce prezenta portretele a 176 de persoane deținute, aflate în exil sau refugiate politic datorită acțiunilor, credinței sau afilierii lor. Întrega lucrare era construită din cuburi Lego.

Human Flow (2017) este filmul călătoriei conduse de Ai Weiwei pentru a da migrației masive o expresie vizuală. Documentarul reliefează, pe de o parte, dimensiunea crizei refugiaților și, pe de altă parte, impactul profund asupra oamenilor. Filmat pe parcursul unui an în 23 de țări, filmul urmărește firul unor povești urgente întinse de-a lungul mai multor țări precum Afganistan, Bangladesh, Franța, Grecia, Germania, Irak, Israel, Italia, Kenya, Mexic și Turcia. Human Flow este martorul personajelor sale și a căutării lor disperate de siguranță, hrană și justețe.

Centrul Rațiu pentru Democrație, împreună cu Rațiu Family Charitable Foundation și Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC, anunță cu bucurie laureatul Premiului Ion Rațiu pentru Democrație, 2016, Dr. Manuel Cuesta Morua, cercetător marcant și activist politic din Cuba.
Istoric al Asiei contemporane, Dr. Manuel Cuesta Morua a contribuit extensiv la reformele democratice din Cuba. În ultimele doua decenii, Cuesta Morua a avut un rol important în mai multe organizații pentru drepturile omului, între acestea Human Rights and National Reconciliation Commission. Împreună cu alți dizidenți a fondat în 1998 Reflection Table of the Moderate Opposition și în 2002 Arco Progresista.

A fost arestat de mai multe ori pentru apărarea drepturilor omului și pentru organizarea de întâlniri ale opoziției în Havana. A organizat peste 300 de mese rotunde pentru a propune o nouă constituție democratică. În martie 2016 a făcut parte din grupul de dizidenți care l-au întâlnit pe Președintele Obama la Ambasada Statelor Unite din Havana. În prezent coordonează împreună cu alți activiști proeminenți Plataforma Ciudadana #Otro18, care militează pentru reforme electorale în Cuba. Aceasta este parte a Unity Roundtable for Democratic Action, o coaliție de organizații și personalități din Cuba și străinătate.

Despre democrație

“Se cere un nou răspuns democratic, desigur. O democraţie care pleacă de la fundamentele liberale, dar care se întemeiază pe diversitate, pe deliberare sau conversaţie elegantă, permanentă, cu participare numeroasă, informată și raţională; pe sisteme deschise și pe cetăţenie. Mai ales pe cetăţenie. O democraţie puternică care să recunoască, urmându-l pe Robert Frost, că la sfârşitul zilei poate și celălalt are dreptate. Sunt dintre aceia care cred că a câştiga o discuţie este mai important decât a câştiga votul. Nu pentru puterea în guvern, poate; dar cu siguranţă pentru puterea democraţiei. Dar vom reuşi doar dacă înţelegem că democraţia triumfă dacă se păstrează ca valoare și acţiune universală.”

Dr. Manuel Cuesta Morua

Istoric și activist pentru democrație din Azerbaijan.

Dr. Hasanli a vorbit în prelegerea pe care a susținut-o despre provocările prin care trece țara sa, în încercarea de a se distanța de Rusia, după câștigarea independenței, în 1991, odată cu destrămarea URSS.

Political Challenges of Contemporary Azerbaijan

După câteva ore, pe 9 decembrie, Leyla Yunus a fost eliberată, în baza unei decizii a Curții de Apel din Baku, care i-a suspendat pedeapsa de opt ani și jumătate de închisoare, transformând-o în cinci ani sub supraveghere judiciară. Credem cu tărie că eforturile depuse de comunitatea internaţională, state, organizaţii supra-statale şi neguvernamentale dar şi persoane în mod individual au dus la această eliberare.

**

Leyla Yunus, condamnată pentru trădare, evaziune fiscală și fraudă pe motive politice, s-a plâns, la ieșirea din închisoare, că a fost bătută sever de gardieni din momentul arestării sale, în iulie 2014. Ea a fost așteptată de soțul său, Arif Yunus, condamnat la rândul său la șapte ani de închisoare pentru același acuzații, dar eliberat, tot din motive de sănătate, în luna noiembrie.

Urmărirea penală a Leylei Yunus și a soțului său, Arif Yunus a fost condamnată de comunitatea internațională, ca parte a represiunii împotriva dizidenței din Azerbaidjan. Numeroși activiști, jurnaliști și critici ai guvernului, inclusiv jurnalista Khadija Ismayil, rămân în închisoare, în baza unor acuzații pe care oficialii occidentali și grupurile ce luptă pentru drepturile omului le consideră motivate politic.


“Azerbaidjanul și guvernul său autoritar continuă să-și păstreze natura criminală. Guvernanții sunt angajați în fapte de corupție, dețin monopul nelimitat în interiorul țării, au falsificat și confiscat alegerile. Oameni nevinovați sunt arestați și închiși, iar numărul celor condamnați politici depășește cifra 100. Astăzi am primit o informație conform căreia președintele Frontului Popular din Azerbaidjan, Fuad Gahramanli, a fost arestat. Guvernul nu-i respectă pe oameni. În această situație cum să vorbim despre orice fel de cooperare și împărtășire de valori?! Când Azerbaidjan a intrat, în 2001, în Consiliul Europei, am fost suficient de naivi să credem că Uniunea Europeană va face orice ca să ajusteze regimul și sistemul din Azerbaidjan la standarde europene, dar acum ne dăm seama că s-a întâmplat exact invers: Uniunea Europeană a fost forțată să urmeze regulile Azerbaidjanului. Aceasta este o tendință foarte periculoasă și când vine vorba despre lobby și activități de lobby, trebuie să fim foarte atenți. Aș vrea să spun câteva cuvinte despre condamnații politici din Azerbaidjan. De ce? Pentru că sunt șeful comitetului ce apără drepturile prizonierilor politici, care sunt, așa cum spuneam, în jur de 100. Majoritatea au fost arestați și închiși în ultimii ani, după cele mai recente alegeri prezindețiale. Între ei sunt și două femei –Layla Yunus și Khadija Ismayil. Pe 21 decembrie, Layla Yunus va împlini 60 de ani, dar nu avem niciun fel de certitudine că va putea să-și sărbătorească ziua. Pentru că situația ei este teribilă – i se poate întâmpla orice în închisoare. Și nu înțeleg, în termeni de moralitate, ce obține guvernul din Azerbaidjan dacă pune presiune pe Leyla Yunus?!”


Jamil Hasanli
Fost membru al Parlamentului, Republica Democratică Azerbaidjan

 

Este unul dintre cei mai respectaţi şi populari jurnalişti şi bloggeri din Ucraina. Mustafa Nayyem a făcut parte din echipa redacţională a ziarului „Ukrainska Pravda” („Adevărul Ucrainean”) începând cu 2006, munca sa concentrându-se asupra segmentului de media online. În aprilie 2013, a fondat, împreună cu mai mulţi colegi, primul canal TV online independent din Ucraina: Hromadske.tv. Această platformă unică este finanţată din donaţii independente şi a fost creată ca răspuns la cenzura şi monopolizarea mass media din Ucraina.

Ukrainian Democracy After the Maidan: Threats and Opportunities

Mustafa Nayyem şi Hromadske.tv au jucat un rol crucial în timpul protestelor de pe „Euromaidan”. Mesajul său postat pe pagina personală de Facebook, prin care îi chema pe ucrainieni în Piaţa Independenţei (Maidan) din Kiev ca să protesteze împotriva deciziei guvernului de a stopa procesul de integrare în Uniunea Europeană a Ucrainei, a fost preluat şi distribuit prin intermediul reţelelor de socializare de peste 1.000 de ori în numai câteva ore. Protestele au grăbit căderea guvernului preşedintelui Ianukovici şi sunt o dovadă a luptei poporului ucrainean pentru libertate şi valori democratice. Acţiunile din acele zile ale lui Mustafa Nayyem l-au plasat în rândul liderilor importanţi ai protestelor.

„M-au impresionat foarte mult monumentele ridicate pentru cei care şi-au pierdut viaţa pe Maidan când am vizitat Kievul în mai, ca observator al alegerilor. Ucraina are în faţă un drum greu, iar jurnaliştii precum Mustafa Nayyem joacă un rol vital în construirea unui sistem de guvernământ competent, transparent şi pluralist. Dăruirea cu care Mustafa Nayyem luptă pentru aceste valori îl recomandă ca cel mai potrivit laureat al Premiul Ion Raţiu pentru Democraţie în 2014.”
Jane Harman
Director, Preşedinte şi CEO, Wilson Center

„Cel de-al zecelea laureat al acestei distincţii, Mustafa Nayyem, personifică aspiraţiile lui Ion Raţiu despre schimbările democratice în Europa, dar şi dincolo de graniţele ei”
Christian F. Ostermann
Director al programului Global Europe, Wilson Center
 

Articole

Dr. Angela Kocze, unul dintre principalii activişti şi cercetători roma maghiari, este profesor asociat al Departamentului de Sociologie al Wake Forest University, Carolina de Nord precum şi cercetător asociat Academiei Maghiare de Ştiinţe.

Political Dispossession of Roma in Contemporary Europe

Dr. Kocze are o reputaţie internaţională pentru abordările mutidisciplinare în cercetare, combinand activismul politic şi formularea de politici publice cu cercetarea participativă asupra situaţiei comunităţii roma în Ungaria şi nu numai. Dr. Kocze a fost de asemenea director fondator al European Roma Information Office (ERIO) în Bruxelles (2003-2004), precum şi director al programului de educaţie pentru drepturile omului al European Roma Rights Centre (1998-2003) în Budapesta. Dr. Kocze a fost, de asemenea, director fondator al programului Romaversitas (1996) în Budapesta, care oferă burse şi programe de mentorat pentru studenţii romi.

Articole

CEU Alumna and CPS Fellow Kocze Wins Ion Ratiu Democracy Award

Ratiu Democracy Award winner fights ‘anti-gypsy’ prejudice

Citiţi prelegerea (conţinut în limba engleză):
Democracy, Human Rights, Entrenched Poverty: Political Dispossession of Roma in Contemporary Europe Award

Aung San Suu Kyi, laureata Premiului Ion Raţiu pentru Democraţie în 2012, a primit premiul la Nay Piy Taw, Myanmar, în cadrul atelierului de două zile organizat împreună cu Wilson Center’s Global Women’s Leadership Initiative. Premiul a fost acordat de domnul Nicolae Raţiu, preşedinte al Raţiu Family Charitable Foundation. A fost prima dată când premiul s-a acordat în țara de origine a laureatului, în cadrul unui eveniment care promovează cauza pentru care acesta a luptat, în mijlocul celor ale căror drepturi le-a apărat.

Citește discursul de decernare rostit de Nicolae Rațiu.

Nobel Award for Peace Acceptance Speech

Articole

Nabeel Rajab este preşedinte şi co-fondator al Centrului pentru Drepturile Omului din Bahrain şi îndelung apărător al drepturilor omului în Regatul Bahrainului. Este, de asemenea, subsecretar general al Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului şi preşedinte al CARAM-Asia. Este unul din primii apărători ai drepturilor omului în Bahrain, fiind recunoscut drept fondator al primei organizaţii de apărare a drepturilor omului din ţară, Societatea pentru Drepturile Omului din Bahrain.

The Price of Freedom and Democracy: Defiant Bahrainis and the Arab Spring

"The Government of Bahrain would be wiser to tolerate dissent and promote the free expression of views. Events in the region in the past year make clear that local voices will not remain silent and repression will be resisted."
Jane Harman
Director, President and CEO, Wilson Center

Articole

Oleg Kozlovsky este co-fondator al Mişcării Unite pentru Democraţie “Solidarnost” (“Solidaritatea”) şi co-fondator al Mişcării Democratice a Tinerilor din Rusia “Oborona”. În acest moment este director executive al Fundaţiei Vision of Tomorrow şi analist al Centrului de cercetare pentru politici anti-corupție la Înalta Şcoală de Economie de la Moscova.

Democracy: New Tools for the Struggle

Organizator a numeroase acţiuni non-violente pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor omului în Rusia, Belarus, Ucraina şi Moldova, a fost arestat şi reţinut de numeroase ori. În timpul ultimei detenţii, în mai 2008, a fost recunoscut de Amnesty International ca prizonier al conştinţei.

Articole

Adam Michnik este redactor şef al Gazeta Wyborcza, cel mai mare cotidian polonez. A fost membru fondator al Komitet Obrony Robotnikow (Comitetul de Apărare a Muncitorilor) în 1976 şi activist al Solidarităţii în anii ’80.

Democracy: Traps and Question Marks

A participat la Masa Rotundă din 1989 şi a fost ulterior ales membru al primului Parlament necomunist , cu un mandat în perioada 1989-1991. Michnik este autor a numeroase cărţi, între acestea „Scrisori din închisoare şi alte eseuri” (1987), „Biserica şi stânga” (1993) şi „Scrisori din libertate: realităţi şi perspective după Războiul Rece” (1998), „În căutarea sensului pierdut” (2011)

Articole

Director al Liceului Stefan cel Mare şi Sfînt din Grigoriopol, Moldova, Eleonora Cercavschi este un activist pentru democraţie şi drepturile omului care şi-a dedicat cariera apărării dreptului copiilor de a fi educaţi în limba maternă.

Democracy and Freedom as Fundamental Human Rights

 În 2002, sub presiunea autorităţilor transnistrene, liceul a fost închis şi apoi relocat 20 de km mai departeîn Dorotcaia, raionul Dubasari, zonă controlată de autorităţile centrale ale Republicii Moldova.

Articole

Anatoli Mikhailov este un reputat expert în filosofia germană şi rector al European Humanities University, fondată în 1992 în Minsk pentru a oferi o alternativă la procesul educaţional moştenit din timpul Uniunii Sovietice.

Democracy as a Challenge

 În 2004, regimul Lukaşenco a închis universitatea, Anatoli Mikhailov a fost forţat să părăsească ţara şi de atunci, trăieşte în exil, în Vilnius. Universitatea a fost redeschisă în Vilnius în 2005 cu ajutorul Uniunii Europene şi în prezent are 270 de studenţi care frecventează cursurile de zi şi un număr semnificativ de studenţi înscrişi la cursurile la distanţă.

Articole

Important activist pentru democraţie şi drepturile omului şi reputat sociolog al lumii arabe, Ibrahim a avut un rol semnificativ la revitalizarea mişcării civice egiptene. Publicaţiile sale sunt numeroase, axate în special pe Islam, politică, democraţie, cetăţenie şi societate civilă, Ibrahim fiind laureat a numeroase premii. 

Freedom "After" Speech: Speaking up and paying the price in Egypt

Condamnat şi arestat în perioada 2000-2003 pe motive politice, este fondator al Ibn Khaldun Center for Development Studies din Cairo şi al Organizaţiei Arabe pentru Drepturile Omului.

După căderea regimului Mubarak, Saad Eddin Ibrahim a revenit în Egipt.

Articole

2005
Sergio Aguayo

Profesor şi cercetător la El Colegio de México din 1977, Sergio Aquayo a predat la Centro de Investigación y Docencia de Económicas (CIDE), Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM) şi numeroase alte universităţi din Mexic sau din lume. Scrie adesea la ziare şi reviste, în special la Reforma şi este membru fondator al ziarului La Jornada.

În perioada 1990-1996 a fost preşedinte al Academiei Mexicane pentru Drepturile Omului şi în perioada 1994-1996 membru al Alianţei Civice, cea mai importanta organizaţie neguvernamentală din Mexic. Dr. Aquayo este preşedinte al Consiliului director al Fundar, Centro de Análisis e Investigación.



“Aquayo este unul dintre cei mai proeminenţi avocaţi pentru democraţie şi drepturile omului din Mexic, cercetător şi profesor, autor şi editor a peste 20 de cărţi, precum şi a numeroase studii, articole ştiinţifice şi de ziar în Mexic şi în mass-media latino-americană. A contribuit la fondarea ziarului La Jornada, a organizaţiei neguvernamentale Sedepac, dedicată dezvoltării democratice şi este cofondator al Alianţei Civice, o organizaţie umbrelă ai cărei 30000 de membri au iniţiat eforturile anticorupţie şi de reformare guvernamentală din Mexic.”
Steven Heydemann

Director, Center for Democracy and Civil Society

+40732719215

P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 1, Turda, Cluj

© 2020 by RATIU DEMOCRACY CENTRE. Website designed by Webloom Studio Cluj.

logo_png.png